Lucian ROMAȘCANU, la 140 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu: „Un gând pios și de recunoștință”

La 140 de ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, ministrul Culturii a transmis „un gând pios și de recunoștință”.

Lucian Romașcanu a scris un text pe Facebook despre „marele violonist, compozitor și teolog”.

Romașcanu: „2023, Anul Ciprian Porumbescu”

„Ciprian Porumbescu, astăzi un gând pios și de recunoștință.

Astăzi se împlinesc 140 de ani de la moartea marelui violonist, compozitor și teolog, Ciprian Porumbescu.

Emblematicul artist s-a stins din viață la doar 29 de ani (6 iunie 1883), de tuberculoză, în satul Stupca, cel care, în onoarea sa, îi poartă numele.

A lăsat patrimoniului universal o moștenire impresionantă, spre învățare și folos generațiilor următoare, reușind să surprindă în creația sa esența și autenticul sufletului românesc.

În acest an, marcăm 170 de ani de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu și comemorăm 140 de ani de la moartea sa. Pentru a aniversa și promova viața și opera compozitorului român, una dintre personalitățile de seamă ale culturii noastre, anul 2023 a fost instituit Anul Ciprian Porumbescu.

Astfel, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot susține logistic și material manifestările culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieții și operei sale”, transmite ministrul Culturii.

Cine a fost Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu s-a născut la data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, în familia modestă a preotului Iraclie Golembiovski şi al Emiliei Clodniţchi, de origine poloneză.

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, pentru a-l continua, peste ani, la Viena.

A fost unul dintre patrioții care, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (1871), a participat la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, impresionând asistența cu interpretarea sa la vioară.

Între 1873 și 1877 studiază teologia ortodoxă la Cernăuți, după ce trecuse cu bine examenul de maturitate, în 1873.

„După înființarea, la Cernăuţi, a societății studențești „Arboroasa”, după numele vechi al Bucovinei, Ciprian Porumbescu a fost cel care i-a compus imnul, a condus corul societăţii culturale și a fost ales președinte în ultimul an de seminar.

„Arboroasa” nu a fost privită cu ochi buni, chiar de la început, de către stăpânirea austriacă, din cauza activităţilor considerate mult prea patriotice. De altfel, activitatea sa politică îi atrage lui Ciprian Porumbescu arestarea, pentru o perioadă de trei luni. În urma condițiilor vitrege din temniță, s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză.

Datorită unei burse, și-a continuat studiile, între anii 1879 – 1881, la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst”, în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn.

În perioada vieneză, dirijează corul Societății Studențești România Jună și scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

A revenit în țară, unde la data de 11 martie 1882 a avut loc premiera operetei sale Crai nou, piesa în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri, bucurându-se de un succes imens.

Viața și activitatea sa au fost imortalizate de către regizorul Gheorghe Vitanidis, care a realizat între anii 1972 și 1973 filmul artistic Ciprian Porumbescu, în două serii, cu Vlad Rădescu în rolul marelui compozitor şi patriot”, mai punctează Lucian Romașcanu câteva etape din viața lui Ciprian Porumbescu.